Alimentaţia copilului

Nevoile nutritive ale copilului trebuie individuali­zate, în funcţie de creşterea normală în greutate pre­cum şi de starea lui de sănătate.


Raţia optimă a copilului este reprezentată" de can­itatea cea mai mică de calorii cu care copilul creşte bine ; această valoare poate fi stabilită prin urmărirea' fiecărui copil în parte. Cifrele indicate de diverşi au­tori au o valoare orientativă şi sînt aproximativ urmă­toarele :
                                                                           % cal/zi
1. între 1— 3 ani ... . 90—100 cal/kg/zi . . . . 1 000—1400
2. între 3— 7. ani 70— 80 cal/kg/zi ....1 500—1 800
3. între 7—12 ani . . . 50— 65 cal/kg/zi . . . .. 1 800—2 200
4. între 12—15 ani . . . 45— 50 cal/kg/zi ....2200—2600
5. peste 15 ani 30— 42 cal/kg/zi .... 2 500—3 500
Necesarul de calorii, care reprezintă nevoile nutri­tive zilnice ale copilului, vor fi acoperite prin alimen­tólo ingerate reprezentând raţia alimentara- zilnică. pentru ca raţia alimentară să asigure creşterea nor­mală a copilului este necesar ca principiile alimentare (proteine, lipide, glucide), precum şi vitaminele, mine­ra lele şi . apa, sa fie prezente în anumite proporţii.


Raportul optim dintre principiile alimentare este :
proteine 1
lipide  1
glucide 4

1. Proteinele sînt necesare menţinerii vieţii şi dez­voltării organismului.
Nevoile, zilnice de proteine variază în funcţie de vîrstă La copil 2/3 din proteinele alimentare trebuie să fie de origine animală şi 1./3 de origine vegetală. Alimen­tele cele mai bogate în proteine sînt cele de origine ani­mală ; astfel, brînza de vacă, proaspătă, conţine 24 0/o, carnea 20%, peştele 16%, ouăle 13°/o, laptele de vacă 3,4%. Dintre produsele făinoase, făina de grîu conţine 12%, fulgii de ovăz 10°/o, grisul 8%, orezul 7o/0, pîin^a albă 9%. Proteinele animale sînt .cele mai bine utili­zate de organism fiind superioare de două ori protei­nelor vegetale. ;
Un gram de proteine furnizează 4,1 calorii. Propor­ţia de proteine în alimentaţie trebuie să reprezinte 10-12% din aportul energetic. Alimentaţia raţională conţine cel puţin jumătate din proteine „de înaltă va­loare", adică proteine de origine animală, iar restul sub formă de proteine vegetale.
 Lipsa proteinelor din alimentare sau prezenţa lor. în cantitate redusă determină tulburări grave de nu­triţie şi creştere, rezistenţa la infecţii scade, muscula­tura devine flască, apar edeme carenţiale şi anemie. De asemenea, o alimentaţie săracă în proteine împie­dică absorbţia' sărurilor de calciu şi fosfor necesare al­cătuirii osului. Se ştie că şcolarii între 7 şi 18 ani au o creştere in înălţime de 40—50 cm, creştere care se face prin alungirea oaselor. Dacă nu există sufi­ciente proteine în organism şi absorbţia calciului şi fosforului se face deficitar, compoziţia osului se modi­fică şi pot apare îmbolnăviri.
Pe lîngă rolul pe care îl au în construirea de celule şi ţesuturi noi, proteinele influenţează funcţionarea glandelor cu secreţie internă, glande cate contribuie la creşterea organismului copilului şi la transformarea acestora în adolescenţi şi adulţi.